Posts tagged prosti

24 de metode prin care puteti ajunge la mine – partea II

Dupã cum am promis, continuarea post-ului trecut:

13. la ce se gandesc fetele – La tine.

14. stilou teleshopping – Asta trebuie sã-l pun pentru cã minim de 2 ori pe sãptãmânã cineva cãutând stiloul de la teleshopping ajunge pe blogul meu. Ce fel de stilou-minune apare la teleshopping, vã rog, luminati-mã, dacã stiti, sã nu mã mai tot minunez cã sute de oameni cautã un nenorocit de stilou? (plus cã, dacã e de la teleshoping, vreau sã stiu cât mai repede despre ce e vorba, sã apuc sã-mi iau si eu pânã nu se terminã:)) )

15. ce este cogeacul? – Chestia aia pe care o sugeai si o lingeai când erai mai mic(ã).

16. date secrete animale – Cu sigurantã animalele stocheazã datele lor secrete pe internet:))

17. daca ar fi sa alegi o singura bautura ce ai alege..tequila – Oare n-ar fi mai simplu sã cauti doar tequilla? Zic si eu… nu stiu…

18. masturbare varsat de vant – Se pare cã existã adolescenti îndeajuns de metrosexuali încât sã-si facã probleme în legãturã cu urmele lãsate de vãrsatul de vânt pe pielea… lor în cazul în care se masturbeazã, de asta cautã constiinciosi pe net sã gãseascã forumul vãrsatilor de vânt, sã poatã cere sfaturi. Bravo, tovarãsi! Mai rar cetãteni ca voi!

19. cum recunosti daca fumeaza plante etnobotanice – Îi creste pãr pe limbã si urechile i se umplu de pene. Aceste simptome trec cam într-o sãptãmânã dacã sunt netratate sau în 7 zile, dacã sunt tratate cu spirt (pentru problema pãrului de pe limbã, spirtul trebuie înghitit… în jur de 100 ml, de câte 3 ori pe zi). Succes, sã mã tineti la curent cu rezultatele!

20. cum sa nu iti miroasa vaginul in timpul actului sexual – Îl rogi frumos înainte: ,,Nu te supãra, ai putea sã nu-mi mirosi vaginul în timpul actului sexual?”. Si gata, problem solved!:)

21. rezumatul criticilor mei – Wow, absolut genial! Asta tre s-o caut si eu, poate existã cineva de care eu nici nu stiu care cu asta se ocupã. Ia criticii si îi indosariazã si o datã pe lunã scrie un raport cu rezumatul a ceea ce s-a întâmplat în luna aia, în ceea ce priveste criticii.

22. cum recunosc un rocker? – Care dintre ei? Mai dã ceva detalii, cã nu-ti pot spune asa, stiind doar atât…

23. imagini tampoane in pizda/ pizde menstruate/ youtube femei cu tampoane in pizda – Doamne, habar n-aveam de fascinatia asta a bãrbatilor pentru menstruatie. Serios, dacã noi nu vrem sã vedem imagini si filmulete de genul, nu vã face un pic sã vã puneti întrebãri legat de de ce le-ati cãuta voi?! Si chiar nu vreau sã stiu ce ati gãsit!

24. pizde moderne – Asta chiar am cãutat-o dupã aia, de curiozitate, sã vãd ce gadgeturi si robotzoaice îmi apar, dar incredibil… NIMIC! Nici mãcar dacã cauti cu ghilimele! nu-mi apar nici mãcar ceva pitzipoance moderne ce-si aratã chilotii pentru pozã! NIMIC! Mã dezamãgeste internetul românesc, ne credeam mai perversi.

De cand am scris blogul de mai sus(sapt trecuta), s-a mai cautat si (erau prea misto sa nu le pun si pe astea aici): ,,singularul pentru kiwi„; ,,pizda vaginala„; ,,pisici beate„; ,,poza cu mosneag cu pula mica„; ,,jocuri cu paini, picioare si lac„; ,,cate feluri de pizda sunt„.

Îmi dau seama cã eu încã n-am ajuns nici pe departe sã pãtrund profunzimile mintii umane, deci, vã rog, simtiti-vã liberi sã împãrtãsiti si alte cãutãri de genul, în speranta cã o sã ajung la un moment dat sã fiu realistã în ceea ce priveste oamenii:D

Comments (17) »

24 de metode prin care puteti ajunge la mine – partea I

Asadar, ce trebuie sa cautati pe Google ca sã ajungeti pe blogul meu:

1. copii secsuali / fete de 13 ani sexy – Dumnezeule, asta îmi aminteste de ceva fazã de pe bash.org în care râdeau unii cã principala cauzã a pedofiliei o reprezintã copiii care sunt prea sexy:))

2. marsh boschetarule – Mã tot întreb ce speri sã gãsesti pe Google cãutând „Marsh boschetarule”?!?! Dar pe de altã parte, nu am voie sã judec, cã poate de fapt e titlul vreunei poezii postmoderne românesti, gen ,,Poema Chiuvetei” a lui Cãrtãrescu

3.  chelnerita enervanta kharma – Pentru cei care nu stiu, Kharma e un bar de fitze din Cluj. Dupã ce am vãzut cã s-a cãutat asta pe Google, m-am tot gândit dacã existã si mai multi oameni care sunt atât de enervati de vânzãtoare/chelnerite/casiere, etc încât se apucã si le cautã pe net, gen ,,proasta de la pâine”, ,,nenorocita de la bilete”, ,,idioata de la Electrica”. Si mai mult, în cazul în care chiar gãsesc ceva, chiar se bucurã si se apucã sã punã comentarii malitioase, fiind convinsi cã, odatã gãsit un rezultat pe net, cu siguranta se referã la persoana cãutatã de ei? Din aceeasi categorie face parte si cãutarea ,,tipa din fire remember pub cluj” – absolut adorabil!:)

4. poze cu versete biblice – Îmi place cã s-au emancipat si credinciosii, nu mai are nimeni chef sã citeascã biblia în era internetului. În curând, Biserica Catolicã si cea Ortodoxã vor trebui sã se apuce de strâns fonduri pentru a scoate Biblia Ilustratã sau Biblia ca ebook/audiobook, cã nu mai merge cu enoriasii din ziua de azi.

5. cum se face rozalul – Dupã umila mea pãrere, se face asa: iei o atzã si pui pe ea niste mãrgele de diferite forme (rotunde/ovale), într-o anumitã ordine (pentru ordinea mãrgelelor, consultati anexele acestui manual).  Si ta-dam: ai fãcut rozalul!

6. teorii despre orice creier – Nu stiu cine a cãutat asta, dar se vede cã era o persoanã practicã. Ce sã te mai complici cu tot felul de teorii generale despre tipuri si subtipuri de creier, când poti gãsi direct teorii generale despre orice creier. Oricum, sunt flatatã cã a ajuns astfel la mine pe blog:)

7. descantece de la ciresica – Again, mã întreb ce naiba speri sã gãsesti cãutând asta pe Google? Sau o fi având Ciresica ceva blog cu vrãji si descântece do-it-yourself, în care dã sfaturi cititoarelor despre cum sã scape de argint viu si o datã pe lunã organizeazã si câte un concurs prin tragere la sorti având ca premiu o dezlegare de cununii on line?

8. 2 lesbiene fac sex mai – Asta e o cãutare absolut cotidianã pe Google, singura chestie care mã intrigã e ,,mai”-ul de la sfârsit. Adicã mã tot gândesc: cineva a cãutat ,,2 lesbiene fac sex, mãi!” pe net sau a uitat sã mai scrie ultimul cuvânt/nu mi-a apãrut mie (gen ,,2 lesbiene fac sex mai tandru”). Nu m-ar uimi nici una dintre variante:)

9. cum arunc de la etaj molozul – Din nou: sunt eu ignorantã sau existã tutoriale întregi pe net despre cum sã-ti arunci molozul de la etaj, cu variante pentru etajul I, etajul II, etc, diversificate pentru tipul de moloz, pentru mãrimea geamului, etc?!

10. a visa ca ti se rupe din masea – Dacã te trezesti din vis si chiar îti e ruptã mãseaua, nu e de bine, nu e de bine deloc, fiica mea. Dacã te trezesti din vis si nu ti-e ruptã mãseaua… nu stiu…

11. maria chery video clipuri vechi anii 1990/ culture beat nau limite / rednex long tango / henchi penchi – Astea toate au apãrut dupã ce am scris postul despre muzica anilor ’90. Se pare cã românul e nostalgic si cautã încã ,,mariah carey” (maria chery), ,,No limits”(nau limite), ,,Cotton Eyed Joe”, cu versul ala cu long time ago (long tango) si ,,Barbie Girl”(henchi penchi).

12. subiecte abordabile în conversatie – Dacã încerci sã cauti pe net asta, probabil o sã ajungi la un tag cloud format din: „SEX, SEX, anal, SEX, gay, porn SEX, SEX, donkey, midget, tree, SEX”

Mi-am dat seama cã publicarea a 24 de metode dintr-un foc ar putea duce la un post mult prea lung, asa cã o sã împart post-ul ãsta în douã. Sãptãmâna viitoare- partea a 2-a:D Enjoy!

Comments (7) »

Sea-weed?

ordzonikidze_6

Weekendul trecut am fost în Vamã. Si dacã anul trecut am fost de pãrere cã era gata Vama… s-a dovedit cã mã înselasem… De fapt anul ãsta e gata Vama, moartã si îngropatã… Anul trecut era doar pe moarte.

Cu aceastã minunantã ocazie, însã, am aflat toate cele strict necesare românului la mare, fãrã de care nu existã nici o statiune decentã:

1) Alee pentru pietoni… cã doar vã dati seama cã nimeni nu e prost sã meargã la mare si sã vrea sã calce prin nisip… Cã doar nu de-aia mergi la mare ca sã stai la plajã pe nisip si sã te bucuri de mare asa cum a dat-o cine-a dat-o, ci mai degrabã mergi la mare cu pantofi Gucci si costum Armani, curate amândouã ca lacrima,  sã te plimbi pe pietonalã si sã agãti pipitze

2) Alee pentru biciclisti… doar banii populatiei trebuie cheltuiti pe ceva ce sã parã util dar de fapt nu e… Oricum, las’ cã se bucurã toti trei punkerii care au mers la mare cu bicicleta în mai ca sã se întoarcã acasã în septembrie… si pe lângã ei, se va bucura si restul puhoiului de lume care merge cu bicicleta la mare

3) Magazine cu mâncare chiar la marginea plajei… cã doar românul dacã a mers în concediu, nu vrea el sã se deplaseze prea mult (decât în cazul în care s-a dus cu bicicleta la mare, caz în care are 300 de metri de asfalt special fãcut ca sã se dea în sus si în jos cu bicicleta pe el orice persoanã care vrea sã facã muuuuuuuuultã miscare). Prin urmare, pentru românii care s-au dus la mare doar ca sã stea pe plajã cu burta la soare, mâncând seminte si scuipând cojile în nisip: ,,cã sh-ashea e biodegradabile… si eu sunt ecolog, eu stiu d’astea”, se fac în fiecare statiune locuri ce vând mâncare chiar lângã ,,plaje”, sã nu care cumva sã fie nevoie sã se deplaseze prea mult sãracul om ca sã se îmbuibe de shaorme, hamburgeri, cartofi prãjiti si alte mâncãruri de-astea pescãresti

4) Persoane tuciurii strigând: ,,Ba-na-ne, co-vrigi, go-goshi, po-rumb” pe ,,plaje”… Asta e pentru ãia lenesi de tot, care n-au chef sã se ridice si sã meargã nici pânã la capãtul plajei pentru a-si lua de mâncare… Problema aici e cã de obicei plãtesti si transportul pânã la locul de consum… adicã un adaos ,,comercial” destul de mãricel… Oricum, uneori, pentru respectivul adaos ai norocul de a fi încântat de câte o poezie duioasã, gratuitã, din partea vânzãtorului, gen: ,,Porumbelu’ fierbintelu’/ Întãreste cocoshelu’ ” si atunci chiar cã nu te mai poti plânge… dai un ban în plus da’ meritã…

5) Sãritoare… Probabil vã întrebati ce-s alea… Ei bine, sunt chestiile alea de formã pãtrãtoasã de pe plajã, pentru care plãtesti si ei, în schimb, te lasã sã intri 10 minute sã sari în ele… Mare inventie si treaba asta… sau cel putin asa cred, nu stiu, dar vãd cã nu lipseste din nici o statiune… Mã gândesc cã o fi si treaba aia utilã la ceva… poate dacã sari îndeajuns de sus vezi malul turcesc al Mãrii Negre… sau nu stiu… chiar trebuie sã încerc, sã vãd, poate-poate…

6) Banane… De astea iarãsi, clar e nevoie în orice statiune, cã fãrã ele nu se simte românul bine (în Vamã, deocamdatã nu existã decât caiac… da’ mai stãm vreo 2-3 ani… Ah, si de pe plajã vã puteti închiria ,,Labe” cu 5 lei… Vine omul, vã dã niste labe, plãtiti 5 lei si plecati fericiti… Nu uitati sã returnati seara labele la om)… Hmmm, ok, revenind la subiect… pentru cei care nu stiu ce-i aia bananã, e o chestie gonflabilã ce aratã a bananã dar e mare cât o barcã, pe care încalecã vreo câtiva ,,curajosi” si care mai apoi e trasã în larg de o barcã cu motor si sucitã în toate directiile pânã cei care stau pe bananã cad în apã… Moment care se pare cã reprezintã un fel de orgasm al întregii cãlãtorii, pentru cã în acest moment toatã lumea urlã(si pânã la acest moment urlau, dar mai încet), dupã care oamenii sunt recuperati din apã si adusi la mal fãrã alte incidente sau urlete

7) Hoteluri pe plajã… cã doar deh… n-o sã te chinui sã dai bani ca sã stai în gazdã la bãtrânii de prin sat (asta bineînteles, presupunând ca a sta la cort e un adevãrat sacrilegiu, iar ãi mai nebuni care dorm pe ,,plaje” ar trebui internati undeva, prostii dracu’, cã dorm lângã marea în care te-ai pishat tu azi-noapte, când erai prea beat sã cauti o baie)… Deci încã o datã, dacã te respecti, stai la un hotel pe plajã, dacã se poate, si cu piscinã… cã doar n-ai mers la mare sã te umpli de sare din apa aia scârboasã în care se spalã toti turcii…

8) Magazine cu iarbã legalã (uhm… scuze, magazine ,,cu produse destinate colectionarilor de plante etnobotanice rare, produse ce nu sunt destinate consumului uman” si pe care scrie mare: ,,SMOKE! SMOKE! SMOKE!”)… Asa, vreo 5 magazine de-astea în fiecare statiune, ca sã am de unde alege dacã vreau sã-mi fure cineva bagajele si banii în noaptea aia… Si bineînteles, la preturi imbatabile gen 1 300 000 RON plicul cu salvie, cã deh, dacã esti colectionar înrãit, dai oricât doar sã-ti vezi colectia completã…

Mai astept sã aparã în Vamã discotecile cu ATV-uri ce se plimbã pe plajã în timp ce niste fete danseazã semidezbrãcate în ele, chemându-te lasciv în ,,superdiscoteca” sau ,,megadiscoteca”… depinde cum li se numeste concurenta… Ah, si bãrbatii cu megafoane ce se plimbã pe plajã anuntând zgomotos cã vând bilete la nush ce spectacol la care cântã si vreo 2 manelisti cunoscuti…

Comments (28) »

We do need more education…

6003

Undeva prin liceu Deea, cea mai bunã prietenã a mea, îmi povestea despre clasa ei:

  1. Vãzând nivelul la care erau, profesoara de românã a început sã predea liceenilor lucruri precum „dupã linie de dialog se scrie cu literã mare”, „dupã punct si virgulã scrieti cu literã micã” etc. Sper cã vã dati seama cã învãtarea scrierii ortografice iesea din discutie în cazul acesta.
  2. Dupã ce au trecut prin Testul de Capacitate la matematicã si l-au luat, undeva prin clasa a 10-a 2 colege au venit la Deea si au rugat-o sã le ajute, pentru cã nu stiau care e ipotenuza si care sunt catetele unui triunghi dreptunghic (bineînteles, îti poti da seama cu usurintã din faptul cã ipotenuza e la singular si catetele sunt la plural, dar deh, mai greseste omul…)

Nu am mai auzit cazuri asemãnãtoare în timpul liceului nici la mine în scoalã nici pe altundeva, asa cã am considerat cã e un eveniment izolat. Ajunsã la facultate, am reusit, totusi, sã mã conving despre cât de injustã a fost repartizarea inteligentei în lume.

Bineînteles cã aici n-o sã iau în considerare comportamentele de genul ascultatul manelelor la mobil, fãrã cãsti, în timpul cursului; mâncatul de hamburger în timpul cursului, urmat la sfârsitul orei de întrebarea: „auzi, eu n-am scris nimic, dar am vãzut cã tu ai scris frumos si lizibil în timpul cursului, si nu ai vrea sã-mi dai si mie sã copiez?” sau urlatul în mijlocul orei:”dom’ profesor, vedeti cã eu ies la o tigarã! BRB!”. Acestor comportamente le voi acorda the benefit of the doubt si voi spune cã sunt mai mult exemple de proastã crestere decât de prostie.

În schimb, au fost nenumãrate cazuri de prostie purã si creiere lucios de netede:

  1. Exemplul ãsta cred cã l-am mai dat, dar oricum, o colegã credea cã Eva a fost fãcutã din rinichiul lui Adam.
  2. Într-un studiu pentru seminar, o colegã a pornit de la ipoteza cã „influenta stirilor de la ora 17”. O ipotezã trebuie bineînteles sã fie o propozitie afirmativã sau negativã, dar asta n-a mai contat în încercarea ei de a ajunge la „cunoastere”. Acelasi studiu aducea ca argumente pentru „influenta stirilor de la ora 17” rating-ul stirilor de la ora 19.
  3. O altã colegã l-a contrazis pe profesor în momentul în care acesta încerca sã dea exemple de esantionãri pe regiuni, explicându-i profesorului cã „Râmnicu Vâlcea nu e în Oltenia, e în Transilvania!!!”
  4. Un coleg a fãcut experiment pe fratele sãu pentru o lucrare de seminar. A luat una bucat copil de 7 ani si l-a pus sã se joace jocuri violente pe calculator, pentru a vedea urmãrile. Dupã ceva vreme, pruncul i-a spus „Stii, azi am vrut sã-i bag un creion în ureche colegului meu de bancã, pentru a-i ajunge pânã în creier!”.

Si multe alte exemple, dar oricum, cred cã astea au fost destul de relevante. Am hotãrât sã consider si cele de mai sus ca fiind mici scãpãri ale sistemului educational.

… Toate astea pânã azi, când la un seminar o profesoarã ne-a rugat ca, pe foaia de prezentzã, în dreptul numelui sã scriem si o tarã din Africa, si pe cât se poate sã nu se repete numele de tãri. Foaia a ajuns la mine în momentul în care o completaserã deja în jur de 10 oameni. Am citit-o… Din 15 nume, 3 dintre ele erau: Brazila, Emiratele Arabe Unite si Papua Noua Guinee.

Nici eu nu sunt geniu la geografie, si pot chiar spune cã stiu unde este Papua de când jucam RISC la terasã în Vamã, dar cu toate astea, stau si mã gândesc cã cei care au completat au fost primii 10, adicã cei cãrora le era cel mai usor, cei care puteau scrie aproape orice tarã din Africa fãrã sã-si facã probleme cã a mai scris-o cineva înainte. Prin urmare, ãstia erau oamenii care completaserã la sigur, nu pe conceptia de „toate tãrile pe care le stiu eu din Africa s-au scris… hmmm… Papua unde era?” !!!

Prin urmare, vreau sã-mi cer scuze pentru optimismul meu, pentru cã am crezut cã incultura si prostia sunt izolate. Dacã 3 studenti din 10 nu stiu numi o tarã din Africa, cel mai probabil prostia si incultura sunt destul de vast rãspândite.

De fapt cu blogul ãsta vroiam sã spun cã nu mai sunt de pãrere cã românii sunt muuult mai destepti decât americanii si nici cã nu existã persoanã majorã în România care sã nu fi auzit de Ceausescu (vezi aici). De asemenea, tind sã-mi schimb pãrerea si despre institutiile de învãtãmânt din România si eficienta lor (vezi aici).

Oricum, faptul cã existã oameni cu mai multe lipsuri în sfera de culturã generalã decât mine trebuie sã recunosc cã mã face sã mã simt mai bine si mai linistitã sufleteste.

Comments (33) »

Complete idiot’s guide to riding the bus

7c79

Dacã tot am început seria de „Complete idiot’s guide to…”, azi o s-o continui cu „Complete idiot’s guide to riding the bus”, din colectia „Aventuri Urbane” (disponibilã acum si în orasul tãu).

Ok, sã vorbim despre ce sã NU faci pe autobus/tramvai/troleu (de metrou nu zic nimic, pentru cã sunt certatã cu el):

1) Cum se face cã unii oameni desi au telefon mobil cu camerã foto, bluetooth, infrarosu, internet, 3G, ecran LCD, microunde, termometru si alte cele (la fel ca bricegele cu desfãcãtor de vin, de conserve, unghierã etc), nu au CǍSTI?!
Dacã esti fericitul posesor al unui telefon de tzâshpe milioane, nu ar fi normal sã-ti permiti si o pereche de cãsti cu vreo 300 000 (ROL)? Nu conteazã ce asculti la ele, house, rock, manele… Ideea e cã nu face parte din pasiunile mele cotidiene(si din câte mi-am dat seama nici din ale altor consãteni de-ai mei) sã aud chestii de genul „You fucking me makes me bilingual” pe autobus în timp ce eu mã gândesc la probleme existentiale gen „Ce scriu pentru concursul de creatie în publicitate?”

2) Dacã tot vrei sã te urci în autobus, ce-ar fi sã-ti pui sandwichul cu muuuultã maionezã într-o pungã? Mai ales dacã stai în picioare într-un loc înghesuit… Nu-mi face plãcere sã cobor din autobus arãtând de parcã tocmai i-am fãcut sex oral bãtrânelului de lângã mine.

3) Si dacã tot suntem la categoria chestiilor pe care nu vreau sã le am pe mine, cât de imposibil ar fi sã-ti arunci guma înainte sã te urci în autobus sau s-o pui într-un servetel, în loc sã faci românescul „lipit de scaun, cât timp nu te vede nimeni”? Înteleg cã e tare palpitant sã trãiesti cu adrenalina faptului cã poate te vede cineva lipind-o si îti face observatie… înteleg si faptul cã nu vrei sã tii o chestie semi-gelatinoasã în mânã pânã când cobori, dar întelege si tu cã nici celor din jur nu le place sã poarte respectiva trebusoarã lipitã de haine pentru tot restul vietii…

4) Dacã tot vrei sã te asezi, aseazã-te pe scaunul de lângã geam dacã e liber, si nu pe cel dinspre culoar (asta e dedicatie pentru jock ). Altfel o sã ocupi 2 locuri degeaba, pentru cã lumea care stã în picioare va avea mult prea multe plase, sacoshe, ghiozdane, etc pentru a încerca mãcar sã se înghesuie prin spatiul mic dintre scaunul tãu si scaunul din fatzã. Dacã totusi îsi face cineva curaj sã se înghesuie, politicos ar fi sã-ti tragi picioarele pentru a-i face loc, si nu sã stai pasiv si visãtor uitându-te la om cum se chinuie.

5) Respect decizia primãriei de a acorda abonamente gratuite bãtrânilor pe liniile de transport în comun. Mi se pare un gest frumos. Cu toate astea, nu mi se pare un gest frumos ca, bãtrân fiind, si pensionar pe deasupra (adica ai timp liber destul) sã te pornesti de acasã la ora de vârf (7-10 si 14-18 ), doar pentru a fi primul om care ajunge în piatã. Ba mai mult, dacã tot practici acest sport extrem, nu înteleg cum poti avea pretentia de a ti se si oferi locul în aglomeratia din autobus. De ce mereu cea mai bunã pâine, cele mai ieftine murãturi etc. sunt tocmai în capãtul opus al orasului?!

6) Cã tot ajunserãm la bunele maniere, cum ar fi dacã ai astepta ca lumea sã coboare înainte sã te trântesti cu toatã fortza ta animalicã în autobus? Sau, dacã esti în autobus, cum ar fi sã te tragi/ cobori pentru a lãsa oamenii sã coboare si sã nu te priponesti ca o dihanie în usã, asteptând ca lumea sã treacã pe lângã personalitatea ta firavã? Si dacã tot te încãpãtânezi sã te tii de usã cu dintii în timp ce altii se freacã de tine încercând sã coboare, nu te arãta jignit(ã)!

7) Ce-ar fi sã nu te urci beat în autobus, adormind lãtzit pe 2 scaune sau… pe mine? Ce-ar fi, în betia ta, sã nu distrugi bunul public scriind pe scaun AGLAE+PAMFIL=CASA DE PIATRA, sau flegmând flegmatic pe geam (asta chiar s-a întâmplat, si când spun PE geam, i mean that literarry, nu în sensul cã a scos capul pe geam).

8) Stii pancarta cu „Loc pentru plimbat patrupede”? Ei, aia e acolo ca sã îti plimbi câinele în locul acela special amenajat… Ai vãzut vreo pancartã de genul în autobus? Nu?! Stii de ce? Pentru cã autobusul este pentru PLIMBAT OAMENI, nu câini, pisici sau alte lighioane! Nu mã întelegeti gresit, iubesc animalele, doar cã le iubesc ceva mai putin atunci când rod tandru din pulpa mea (desi sunt asiguratã cã „E vaccinat, stati linistitã!”) sau când, dupã ploaie, un ghem pãros si ud se freacã de pantalonii mei proaspãt spãlati (pe drumul meu spre a vorbi cu directorul firmei X pentru a oferi o sponsorizre copiilor cu handicap).

9) Probabil una din cele mai importante probleme ale spiritului civic: dacã vezi o „fãrãdelege”, implicã-te! Acest ultim punct e dedicat idiotului care, dupã ce s-au închis usile autobusului, m-a bãtut pe spate si mi-a zis „domnisoarã, domnul care tocmai a coborât v-a furat telefonul din ghiozdan”. S-o fi gândit cã probabil voi fi mai linistitã sufleteste dacã stiu cã oricum nu mai am ce face. Mai urma sã-mi zicã un „Asa a dat Domnul” si chiar atingea punctul în care nu mai stiam dacã sã râd sau sã plâng…

În speranta respectãrii celor 9 puncte de mai sus, vã doresc sã întâlniti soferi de treabã care nu iau curbe bruste în ideea de „senzatii tari, neasteptate”, astfel încât rezultatul final sã fie unul la fel ca cel din imaginea de mai sus: un autobus fericit

Multumesc anticipat.

Comments (18) »

Christmas Spirit

f6ae
Toatã sãptãmâna am avut status pe mess o fazã din filmul The Grinch: „Maybe Christmas doesn’t come from the store/ Maybe Christmas… Perhaps… Means a little bit more…”

Pe mine mã distreazã cã din ce în ce mai multã lume „dã chef” de Crãciun, cã deh, Nasterea Domnului trebuie sãrbãtoritã cum se cuvine!

Anul ãsta, la fel ca-n toti anii, am mers la colindat cu fostii colegi de liceu (oameni foarte diversificati din toate punctele de vedere). Pe drum l-am convins si pe Bebe (om shcolit prin strãinãtãtzuri, proaspãt întors în tarã), sã vinã cu noi.

Prima casã vizitatã dupã venirea lui Bebe: casa unui coleg cu pãrinti overprotective si reci.

[Aici as vrea sã fac o parantezã, ca sã pricepeti mai bine ce vrea sã zic: am trecut odatã pe la el pe acasã, ca sã mergem la strand. Aveam o pereche de shlapi în mânã. Maicã-sa a insistat sã-mi dea o pungã normalã, în care sã-i pun. Dupã vreo lunã, mã întâlnesc cu colegul, care-mi zice:”Auzi, tie îti mai trebuie punga aia, cã mama o vrea înapoi…”]

Dupã ce s-a vãrsat de vreo 2 ori vin pe jos (shit happens când ai 15 oameni în casã) si un coleg si-a spart capul (cicã, dar nimic grav, s-a „reparat” în 5 minute), am zis:”Bãi, dar nu mergem?” si cineva a zis „Nu, hai mai stãm putin”… Colegul la care eram a tinut neaparat sã zicã:”Da, de parcã n-ati stricat destule în seara asta… mai stati”

A doua casã: nici nu ne asezãm bine, cã un coleg primeste telefon de la un prieten de-al lui, cum cã ar fi chef si suntem invitati. Prin hotãrârea democraticã a majoritãtii, am purces spre chef (cã vorba cuiva:”E Crãciunul, ce pula mea!”)

A treia casã (Chef): intrãm în casã, ne întâmpinã gazda. Lângã el, un bãtrânel în pijama si halat: „Salut! L-ati cunoscut pe taicã-meo?”… Mi-l aratã, spun „Sãrumâna”, bãtrânul îmi ia mâna si mi-o strânge aprig vreo 10 secunde, zâmbind cãlduros

Ni se zice sã nu ne descãltãm, ci sã intrãm direct la „chef”. Camera cu paranghelia era o camerã de vreo 3/4 metri. Când am intrat, cineva tocmai stingea tigara în covor. La o analizã mai atentã, am observat si farfurii cu prãjituri cãzute dupã dulap si oameni foarte foarte betzi (mari, umflati, cu pierce-uri si tricouri mulate) dansând lasciv în picioare, pe calorifer. Erau în medie cam 3-4 oameni pe metru pãtrat în camerã, ce dansau toti cu foc pe manele. M-am asezat undeva lângã perete, ca sã las lumea sã se desfãsoare. Din când în când, mã mai uitam cu coada ochiului la Bebe (realizam cã noi doi suntem printre putinii oameni treji de acolo) si râdeam.

La un moment dat, îl vãd pe bãtrânelul în capot cu care fãcusem cunostintã la intrare, stând în usa camerei cu cheful. Pentru cã era o manea mai de suflet, fetele îsi scuturau pieptul pe ritm de allegro. Dupã vreo 5 minute, îsi face nenea curaj: intrã, ia douã fete de dupã mijloc si începe sã le joace. Dupã încã 5 minute, îsi roagã bãiatul sã-i facã o pozã cu fetele, cu aparatul de fotografiat al telefonului. Odralsa se conformeazã, dupã care îsi ia tatãl si-l duce în camerã (probabil de frica unui preinfarct). Dar bãtrânelul nu se lasã… tot restul serii, unde se scuturau mai vârtos fetele, era si el.

La un moment dat l-am rugat pe Bebe (care îmi dãduse un tubycap ca inel de logodnã la a doua casã – cel mai romantic gest fãcut de cineva vreodatã pentru mine), sã se poarte drãgostos cu mine când e prin preajmã SuperGranDad, de fricã sã nu aibã nenea ceva capot cu arici ca stripperii si sã mã trezesc cu el dezbrãcat lângã mine.

Restul serii am stat pe coridor cu Bebe, am bãut bere, am fumat, am învãtat versuri de manele (mai tre sã-mi fac si eu update-ul din când în când: „Baterie, baterie, foc, foc… [si ceva cu] stau banii lipiti de mine”-> asta era cântatã de un coleg care-si pierduse 1 milion din buzunar în noaptea aia) si am râs de spectacolul ce se desfãsura în fata ochilor nostri.

Baia era ocupatã din jumate în jumate de orã de câte un cuplu, bãtrânul vesel stãtea în usã minunându-se de cât de bine l-a lãsat Dumnezeu sã vadã pânã la vârsta aia, si din când în când mai iesea câte o persoanã beatã care fãcea pasi (si vorbea) în plus sau în minus în drumul ei spre baie.

La un moment dat, bãtrânelul ne-a anuntat cã ar fi timpul sã mergem acasã, si unul a venit cu ideea:”Hai mai dãm un chef la mine! Stau aproape!”. Asta a fost momentul în care eu cu Bebe ne-am hotãrât cã ar fi cazul sã plecãm acasã. Pe drum, l-am atârnat de noi si pe-un coleg beat, pe care l-am cãrat apoi acasã (din taxi, pe scãri, pânã în fata usii lui l-am cãrat singurã, ca un erou ce sunt).

Pe drum, îmi zice Bebe:”Andrea, vezi cã eu n-am fost la cheful ãsta!„… eu:”Ok, nici eu„… Bebe:”Bine, sã fim întelesi!”

Dupã cum îi ziceam si lui Oanamaria (sunt ardeleancã, lãsati-mã cu Oaneimaria): da, am o viatã foarte activã si plinã de lucruri interesante si experiente noi

Comments (5) »

Blog Thief Barbie

5228

Bãi! Voi chiar m-ati luat în serios când v-am zis sã cumpãrati pistoalele alea? Eh… acu sunteti fericiti? Suicide Bomber Barbie si Taliban Barbie au luat-o ostaticã pe Stupid American Barbie si o pun sã zicã tot felul de cãcaturi la TV!!!

De fapt…. dacã stau sã mã gândesc mai bine… cred cã o sã-mi iau si eu o armã de-aia…

Stãteam ieri si mã plimbam pe 360 si ajung la un moment dat la o paginã unde era un blog cu un titlu folosit si de mine la un blog de-al meu… Wow! Hai sã vedem omul ãsta la ce a dat titlul asa?… Citesc mai departe… Wow! A început ca si mine!… mai citesc putin… Wow! De fapt e blogul meu!…

E cel putin a 3-a oarã când gãsesc blogurile mele pe pagina altora, fãrã nici un fel de referinte, fãrã nici un indiciu cã n-ar fi al lor. Nu stiu dacã sunt singura care pãteste asta, dar mã enerveazã la culme. E ca si cum mi-ai lua creierul si ai zice cã-i al tãu.

Cât timp eu îmi scriu SINGURA blogurile si acolo sunt idei si gânduri de-ale MELE, presupun cã nimeni nu vrea sã mi le ia, pentru cã fiecare are gândurile, ideile si pãrerile lui despre lucruri. Dar se pare cã mã însel, pentru cã e mult mai usor sã iei idei de-a gata decât sã ti le formezi tu.

Nu mã deranjeazã sã pui blog-ul meu pe pagina ta, atâta timp cât spui cã nu e al tãu, si atâta timp cât nu te porti de parcã ar fi al tãu; dar fã mãcar efortul ãsta dacã ti-e lene sã scrii singur/singurã.

Sau, dacã vrei, am auzit cã se poate face transplant de creier… ti-l dau pe al meu dacã-mi oferi un pret rezonabil, cã vãd cã se poate trãi linistit si fãrã.

Si ca sã-mi subliniez ideea, o sã schimb si sloganul campaniei azi:

KEEP BARBIES AWAY FROM REALITY!(they ruin it)

Comments (20) »