Posts tagged natura

Question!

Am o tendita bolnavicioasã de a-mi pune întrebãri tâmpite, care nu mai preocupã pe nimeni altcineva, si de a le cãuta rãspunsul, pe principiul „pinguinii au genunchi?” sau celebra  „if a tree falls in the forest and there is no one around to hear it, does it make a sound?”, chestie pe care dacã o cautati pe net o sa gasiti polemici întregi legate de rãspuns, pentru cã lumea nu se poate hotãrî dacã sunetul se produce oricum sau doar atunci când este prezentã o ureche care sã transforme vibratiile în sunet.

Acestea fiind zise, vã scriu câteva mostre de întrebãri pe care mi le-am pus eu si sunt curioasã dacã v-ati gândit vreodatã la asta si dacã o sã vã fac si pe voi curiosi:

1) Cum aratã planta care face kiwi?

2) Ce viseazã orbii?

3) Din ce provine susanul?

4) De unde vine praful?

5) De ce e cerul albastru? (adicã… având în vedere cã toate imaginile din cosmos dovedesc faptul cã cerul ar trebui sã ne arate mereu ca si noaptea, adica negru cu stele, de ce ziua e albastru?)

6) De ce prima dorinta a lui Alladin nu a fost „vreau sã mi se îndeplineascã toate dorintele” sau mãcar ultima dorinta dintre cele 3 de ce n-a fost „mai vreau 3 dorinte”? Asa nu mai existau rãzboaie, foamete, coruptie, etc (la asta nu cred ca se gaseste raspunsul pe net:) )

7) La câti oameni se reduce civilizatia noastrã? Adicã dacã ar mai fi un Pãmânt exact ca al nostru, care ar fi numãrul minim de oameni pe care ar trebui sã-l iau de pe Pãmântul pe care trãim noi, si sã-i transfer pe celãlalt Pãmânt, ca sã poatã reface complet civilizatia si cultura noastrã (sã zicem cã ar trãi vesnic si ar avea astfel tot timpul din lume)

Tare mi-ar plãcea sã aud si alte întrebãri de genul puse de altii (de exemplu, la un moment dat se întreba cineva dacã existã concurs de „cel mai înalt pitic” si „dacã s-ar face un concurs de cel mai ghinionist om din lume, cin ar castiga, cel de pe locul I sau cel de pe locul II?”). Dacã îmi mai amintesc si alte întrebãri , promit sã fac un update:D

LATER EDIT: Întrebarea tâmpitã a zilei: Care e singularul de la ponei? Sau se considerã cã sunt asa de mici încât nu stã nimeni sã-i numere pe rând? Un ponel – doi ponei? Un poneu – doi ponei?

Anunțuri

Comments (23) »

Punk Barbie

18fa

Azi am ajuns la one of my favourites: Punk Barbie! E printre preferatele mele pentru că mi se pare tare realistă poza.

Am gasit la un moment dat un filmulet pe youtube si am crezut că fac pe mine de râs. Aveti AICI link-ul. Avand în vedere că am fost la Rosia Montana, vreau să precizez ca ăstia din film nu sunt un caz izolat. Nuuu, nici pe departe!

La Rosia Montana era plin de punkeri, ba mai mult, ne-am pus cortul lângă o gască de-asta (din lipsă de alte alternative). Pană la sfarsitul festivalului punkerii de langa noi, care venisera fără nici un ban, fără mâncare si fără băutură, au avut cartuse întregi de tigari si au fost permanent betzi. Dacă stăteai de vorbă cu vreunul, ti se prezenta ca: ,,Mihai, da’ mi se zice Dracu’ din Deva”; ,,Dan, da’ mi se zice Dracu’ din Brasov”… până la sfârsitul festivalului ajungând să cunosc vreo 6 draci de-ăstia.

Unul din gasca lor a fost dus în comă la spital, după ce a fost bătut de alti punkeri pentru că s-a gandit să le arate (singur fiind) că are un cutit. Gasca de punkeri cărora li l-a arătat au tăbărat pe el cu picioare în cap si lanturi de punkeri peste spate, l-au bătut cu capul de-o masină si alte cele.

In ultima zi, „Dracu’ din Deva” (pe care eu îl gaseam ca fiind singurul om normal din gasca de langă noi) mi-a dat 2 beri… doar asa, că le „primise si el”. După aia m-a rugat să-l duc la cort că nu mai fusese de 2 zile pe-acolo (a fost asa de beat încat a dormit pe jos si avea vreo 3 bluze pe el ce nu-i apartineau si nu stia de la cine sunt), si nu mai tinea minte unde vine cortul lui.

Pe drum, „singurul om normal” mi-a povestit că a avut la un moment dat o logodnică ce a fost călcată de masină. „Dacă eram acolo, îi mâncam creierii de pe parbriz!

Pe tot parcursul festivalului, s-au împărtit ziare cu „Salvati Rosia Montana”, care explicau motivul organizării festivalului, pentru ce se luptă, etc. Punkerii rupeau ziarul în bucătele mici, pe care mai apoi le aruncau in sus, si urlau tare: NIIINGEEE!!, încat în ultima zi, cu toti voluntarii din lume organizatorii nu reuseau sa strâangă toata mizeria făcută.

V-am povestit asta pentru că oamenii au tendinta să creadă că, dacă ei nu văd ceva, atunci lucrul ăla nu se intamplă sau e caz izolat. Ei bin
e, astea de mai sus cu punkerii chiar nu-s cazuri izolate (Peninsula, Rosia Montana, Vama Veche, etc), so wake up from the Barbie World, că distrug punkerii planeta până te dezmeticesti!

KEEP REALITY AWAY FROM THE BARBIE WORLD!

Comments (10) »

Îmi vreau orasul înapoi!!!

49d4

Nu stiu câti clujeni stiu, dar s-a închis Croco… Da, Croco ãla unde stãtea juma de Cluj la cafea si pe terasa cãruia se perindau lenesi oameni de tot felul. Din nou, da, Croco ãla care era cafenea din 1960, si unde se adunau la taclale toti artistii boemi ce vroiau sã scape de griji. Uimitor, dar va deveni bancã… încã una din zecile de mii de bãnci din Cluj (asta dupã ce au fãcut zonã industrialã lângã Muzeul Satului si se surpã casele din muzeu din cauza excavãrilor).

Ceea ce e deosebit de data asta e cã a avut loc un protest (desi nu au fost multi, pentru cã nu s-a înteles prea bine motivul protestului). Lumea a protestat nu pentru cã acea cafenea urma sã devinã bancã (lucru ce nu putea fi schimbat, oricum), ci pentru cã farmecul orasului e luat încetul cu încetul de marile corporatii si bãnci, pentru cã în curând studentii nu vor mai avea unde sã bea o cafea sub 50 000 la pauza dintre cursuri, pentru cã nu va mai exista nici un loc unde sã te retragi din aglomeratia urbanã ce devine Clujul în maxim 5 ani.

Ok, poate nu cunosti Clujul… Poate nu te intereseazã… Si mi se pare si normal sã nu-ti pese de ceva ce e atât de îndepãrtat de tine… Cu toate astea, închide ochii si imagineazã-ti cã te trezesti în orasul tãu peste 10 ani…

Ceea ce te trezeste e grãmada de claxoane de sub geamul tãu. Te gândesti cã o fi vreo nuntã si hotãrãsti sã deschizi geamul, sã vezi zâmbetul atât de contagios de pe fatza mirilor. Când colo, geamul tãu nu se deschide, ci se izbeste puternic de plãcutza cu ,,Noua parcare suprateranã construitã cu ajutorul Primãriei Orasului” (plãcutzã pozitionatã pe partea gresitã a parkingului de cãtre muncitorii care bãuserã prea multã ,,Unirea” în ziua inaugurãrii). Grãmada de claxoane se aude pentru cã, as usual, parcarea nu e construitã bine, si masinile nu au destul loc sã întoarcã, astfel încât se izbesc una de cealaltã frecvent.

Închizi supãrat geamul la loc, iei mushcata de pe pervaz, pentru cã oricum nu mai are luminã si o pui tacticos la gemuletzul de la baie, doar-doar supravietzuieste. Sângele-ti fierbe, asa cã hotãrãsti cã e vremea sã te relaxezi. Îti iei lesa si câinele si trântesti usa în urma ta, în speranta cã sunetul va acoperi tziuitul masinilor.

Prima destinatie: parcul din cartier… Gândindu-te doar la o bancã la umbrã si la fosnetul copacilor parcã-ti mai revii. Ajuns acolo, însã, gãsesti doar un spatiu de 0,5 m² deasupra cãruia scrie: ,,Noile norme europene prevãd ca stãpânii animalelor de companie sã aibã fãrash, mãturã si pungã pentru excrementele fiintei aflate în custodie (U.E. prevede politically correctness-ul). Amenzi între 100 si 500 de euro”… Îl lasi pe Azorel sã-si facã linistit treaba în spatiul destinat lui, si, în timp ce el sapã o groapã, încercând sã scape de dovezi si pe tine de o grijã, observi cã în locul parcului stiut de tine acum rãsare falnic un ,,Teren de tenis: 10 euro/ora”.

Supãrat, pornesti spre centrul orasului. Pe drum, observi cã în loc de Opera Românã s-a fãcut Aqua Parc (50 euro/zi), pe locul statuii tale preferate, unde se adunau multi porumbei, s-a fãcut ,,Centru de închirieri/vânzãri ATV-uri. Pentru detalii sunati la 07234589654 – D-l Costicã”, în locul bibliotecii acum troneazã noul ,,Metropolis Mall: cele mai noi oferte de haine din Turcia, China si Taiwan; din India primim sãptãmâna viitoare”, iar Catedrala Ortodoxã a fost mutatã în cãminul de nefamilisti, deoarece nu aducea profit, biserica fiind închiriatã enoriasilor turci, cu 1000 de euro/lunã.

Îti e foarte greu sã te descurci prin oras, pentru cã ,,B-dul Decebal” se numeste acum ,,B-dul Nike”, ,,Str. Dostoievski” si-a schimbat numele în ,,Aleea Kenvelo”, si o grãmadã de strãzi al cãror nume nici nu ti-l mai amintesti se numesc acum: ,,Str. Nokia”; ,,Aleea D&G” (si nu, numele nu vine de la Dacii&Getzii); ,,B-dul Audi”; ,,Aleea Versace” si, ultima observatã, dar nu cea din urmã, ,,Str. Lee Cooper” (mare om tre sã fi fost ãsta, dacã are stradã cu numele lui!).

Într-un final reusesti sã ajungi în locul unde era barul tãu preferat… Da, locul ãla cu chelnerite mereu zâmbitoare, care te lãsau sã intri cu Azorel si cãrora le puteai rãmâne dator cu câte 5-10 000 când nu aveai destui bani la tine… Acum e ,,BT Cafe” în locul barului… Bineînteles, lângã nelipsita bancã… Stai pe gânduri dacã sã intri sau nu pânã în bancã pentru a lua un credit pentru nevoi personale, sã-ti poti permite si tu o cafea, dar îti amintesti de Parcul Central al orasului, si-ti îndrepti grãbit pasii în directia lui…

Vezi de departe pancarta cu „Zonã de agrement”, faci de 3 ori cruce si chiui o datã, pânã când ajungi în dreptul parcului si observi cã e înconjurat de garduri strãbãtute de 1000 de voltzi . În fata unei portite te asteaptã un paznic, care, de cum te vede cã vrei sã intri în parc, îti zice plictisit: ,,10 euro taxa de agrement… plus încã 5 pentru câine”.

Asta e momentul în care te trezesti la realitate… 2007, octombrie, toamnã si trist… Gândeste-te mai bine data viitoare înainte sã alegi sã nu-ti pese…

Comments (6) »

Requiem for nature

7824

M-am hotarat sa merg la cabana, in Faget, singura, sa invatz acolo pt BAC. Eram fericita ca scap cateva zile de sirenele ambulantzelor si a celor de pe mashinile politistilor smecheri care vreau sa-shi faca loc prin trafic, de alarmele mashinilor, care se pornesc la 2 noaptea, de fiecare data cand vreo varbiutza ishi face nevoile pe mashina omului. Shtiam ca acolo e linishte shi nu aud decat pasarile.

Ok… ajunsa acolo, am inceput sa ma gandesc la cum era zona acum catziva ani… Era o poiana cu cateva case de lemn, aratand mai mult a sat, prin care caprioarele si iepurii treceau deseori. Acum, cateva vile cu etaj shi cu mansarda tronau triumfator in varful dealului, si inca vreo cateva erau in constructzie. Bineintzeles ca cele ce urmeaza a fi ridicate vor fi cu cate 2, 3, 4 etaje, ca doar tre sa aratam ca putem mai multe decat vecinul, ce naiba?!… Mi-am zis ca ashtept sa vina seara, si atunci stau la lumina lunii pe afara(curent nu este), si macar asha nu le mai vad…

Right… Vine seara shi observ ca tipii ishi bagasera curent. Pana aici totul ok, nu m-ar fi deranjat prea tare, dar unul dintre ei ishi luminase toata curtea cu nishte becuri de vreo 700, cã lumina ma orbea. Probabil ishi facuse pista de avioane omul, sa poata ateriza cu elicopterul cand vine de la vila lui din Malibu. Astept cu nerabdare sa vad Dunarea curgand prin fatza portzii, si pe el navigand cu iahtul (spanzurat de catarg). Ok, am zis ca o sa ma inviorez dimineatza, cand ma trezesc cu cantat de pasarele shi alea-alea… Ce m-a trezit? Traditionalele ‘Ba pula, vii odata?’ shi ‘Nu mai atinge scara, in pizda matii!’ ale muncitorilor din apropiere. Imi dau seama ca, odata incepute vilele, nu or sa se mai opreasca din construit si ca de acum incolo toate diminetzile mele aici vor fi la fel de pitoreshti.

Ajung sa ma intreb… Daca tot ai bani, de ce te mutzi intr-un loc fara curent, apa sau gaz? Doar ca sa aratzi ca potzi? Dupa care sunt nevoita sa afirm, citandu-l pe Camil Petrescu, ca ROMANII E DESHTEPTZI!

Comments (2) »